Peste tot în lume comportamentul reproductiv a suferit transformări importante, iar fertilitatea scade într-un ritm accelerat şi în România, situându-se sistematic sub nivelul de înlocuire a generaţiilor. În ceea ce privește cauzele infertilității, acestea ascund în general o patologie, o afecțiune care trebuie tratată și înlăturată pentru a se putea obține o sarcină.

Potrivit studiilor recente, în aproape jumătate dintre cazurile de infertilitate „vina” aparține bărbatului, iar cealaltă jumătate femeii. Referindu-ne la bărbați, cauzele pot fi reprezentate de o scădere a numărului și calității spermatozoizilor, fie ca urmare a unor intervenții chirurgicale, fie a unor infecții. În ceea ce le privește pe femei, infertilitatea poate fi cauzată de mai mulți factori: tulburări de ovulație și diferite probleme la nivelul ovarelor, blocarea sau obstrucționarea trompelor uterine, afecțiuni ale uterului, disfuncții anatomice și anomalii congenitale, endometrioză. Infertilitatea este o tulburare complexă și fiecare diagnostic în parte necesită o abordare diferită. Iată ce tratamente se aplică celor mai frecvente cauze de infertilitate.

La bărbați, în cazul modificărilor parametrilor materialului seminal (afectarea numărului, motilității și morfologiei spermatozoizilor), prima soluție este inseminarea. După 3-4 eșecuri se va recurge la o altă metodă de reproducere asistată.
La femei, pentru cele mai frecvente cauze de infertilitate se adoptă următoarele protocoale:
În Sindromul ovarelor polichistice: administrarea de anticoncepționale orale pentru scăderea nivelului hormonului luteinizant și reducerea riscului de avort spontan, urmată de tratamentul cu stimulatori de ovulație. În caz de eșec al tratamentului medicamentos se poate institui cel laparoscopic (drillingul ovarian). Totuși, majoritatea specialiștilor recomandă fertilizarea in vitro dacă terapia orală nu a funcționat.

În disfuncția ovulatorie: tratamente hormonale pentru stimularea ovulației. În caz de eșec se poate apela la ovocite donate.

În endometrioză: în formele ușoare, în care trompele uterine nu sunt afectate, se induce superovulația și apoi se procedează la inseminare intrauterină. În formele moderate spre severe și în cazurile în care nu a fost obținut un răspuns bun în urma tratamentului, se indică fertilizarea in vitro.
În hidrosalpinx: diagnosticarea se face laparoscopic, prilej cu care, adesea, fluidul care blochează o trompă uterină este înlăturat, putând fi ulterior obținută o sarcină chiar și pe cale naturală. În cazurile de hidrosalpinx bilateral, tratamentul chirurgical pentru dezobstrucție nu mai reprezintăa o opțiune, fiind indicată din start procedura de fertilizare in vitro.

În menopauza precoce: prin tehnica PRP (Platelet Rich Plasma, o plasmă îmbogățită trombocitar), se extrag anumite celule din sânge, se prelucrează prin centrifugare și se injectează în ovare, acestea începând să producă din nou ovocite. Sarcina se poate instala și natural, însă șansele sunt mai mari prin procedura de fertilizare in vitro.