Diagnosticul de infertilitate nu este unul ușor, dar datorită progreselor științei, nu mai reprezintă o barieră de netrecut în cazul cuplurilor care-și doresc să devină părinți și nu pot face acest lucru pe cale naturală. Dar pentru aceasta, este important ca perechea de viitori părinți să se prezinte la medicul specialist în infertilitate.

Șirul investigațiilor pentru depistarea cauzelor infertilității de tip feminin este unul lung, ce presupune un uriaș efort emoțional și financiar. Sunt analize amănunțite, începând cu cele de sânge și încheind cu intervenții ginecologice fără bisturiu. Sunt teste ce necesită timp și, de multe ori, prima vizită în cabinetul medicului specialist în infertilitate are loc după ce femeia a trecut granița celor 35-38 de ani. Iar timpul nu este deloc prietenul fertilității feminine.

Șirul testelor pentru depistarea infertilității feminine începe cu o serie de analize de sânge ce alcătuiesc profilul hormonal complet. Acestea sunt:
LH sau hormonul luteinizant – stimulează și acționează asupra ovarelor și testiculelor (gonadele); nivelul acestui hormon din sânge sau urină oferă, de asemenea, informații concludente despre fertilitatea unei persoane, fie că e vorba de femeie sau bărbat
FSH sau hormonul foliculostimulant – reglează ciclul menstrual și producția de ovule la nivelul ovarelor; are o valoare ridicată după ovulație
Estradiol – este cel mai potent hormon estrogen natural și este produs de ovare
Progesteron – este un hormon produs de ovare și contribuie la îngroșarea pereților interni ai uterului, pregătindu-l astfel pentru o eventuală sarcină
Prolactină – este un hormon secretat de glanda hipofiză anterioară și are rolul de a declanșa și menține secreția lactată. La femei, valoarea prolactinei crește începând din perioada pubertății și scade după debutul menopauzei.
TSH, T3, free T4 – sunt hormoni specifici glandei tiroide și evaluează funcționarea acestui organ important
AMH sau hormonul anti-Mullerian – este un marker semnificativ al rezervei ovariene, estimează timpul rămas pentru a putea avea o sarcină, dar poate oferi date și despre debutul menopauzei

Ecografia transvaginală și examenele din secreția vaginală și testul Papanicolau sunt o altă etapă din cadrul testelor pentru depistarea infertilității de tip feminin. Dacă ecografia se realizează pentru a vizualiza cavitatea uterină și pentru a identifica eventualele anomalii ale uterului sau ovarelor, testele pentru secreție vaginală se fac pentru a exclude o posibilă infecție cu Chlamydia, Mycoplasma și Ureaplasma.

Histerosalpingografia este investigația ce verifică starea uterului și a trompelor uterine la femeile care nu pot rămâne însărcinate pe cale naturală ori la cele care au avut unul sau mai multe avorturi spontane. În timpul ecografiei, se introduce în colul uterin un tub subțire (o canulă) apoi, cu ajutorul unei seringi, se introduce în uter (prin canulă) substanța de contrast. Când aceasta va umple cavitatea uterului și pătrunde în trompele uterine, medicul face câteva imagini radiografice. După obținerea imaginilor, tubul este îndepărtat, iar substanța de contrast va fi absorbită rapid în sânge și se va elimina din organism. Investigația medicală durează 15-30 de minute.

Testul CA 125 – un marker tumoral ale cărui valori mari sunt întâlnite în cazul carcinomului ovarian, dar şi în alte afecţiuni maligne, cum ar fi cele la nivelul endometrului, sânului, tractului gastrointestinal. Un nivel crescut poate apărea și în cazul unor afecțiuni benigne, cum sunt chistele ovariene, endometrioza, cervicita, uterul fibromatos, pancreatită acută sau cronică, afecţiuni gastrointestinale, insuficiență renală, boli autoimune, ciroză, hepatită.
credit foto: pinterest.com

Citește și Teste pentru depistarea infertilității masculine