Pentru multe cupluri care se confruntă cu infertilitatea, fertilizarea in vitro (FIV) reprezintă o rază de speranță, în unele cazuri chiar singura variantă de a deveni părinți. Totuși, acest proces complex implică multiple etape, iar uneori, din motive medicale sau neprevăzute, procedura poate fi întreruptă într-o anumită etapă, luându-se decizia amânării sau chiar a anulării acesteia, cu reluarea anumitor pași.
Deși acest lucru poate fi frustrant și dezamăgitor, este important de reținut că astfel de decizii sunt luate de specialiști pentru a crește șansele de succes pe termen lung.
Există diverse motive medicale care pot duce la o astfel de situație. De exemplu, ecografia de monitorizare poate indica prezența unor chisturi ovariene, care pot interfera cu dezvoltarea normală a foliculilor, afectând calitatea ovocitelor. De obicei, aceste chisturi dispar spontan, dar uneori poate fi nevoie de tratament hormonal.
O altă posibilitate este un răspuns insuficient la stimularea ovariană, caz în care ovarele nu produc un număr optim de ovocite mature. Dacă se formează prea puțini foliculi (sub trei), medicul poate recomanda anularea ciclului FIV și ajustarea protocolului de stimulare pentru o viitoare încercare.
Pe de altă parte, există situații în care ovarele reacționează excesiv la tratament, dezvoltând un număr foarte mare de foliculi și provocând acumularea de lichid în abdomen. Această afecțiune, cunoscută sub numele de sindrom de hiperstimulare ovariană, poate fi periculoasă pentru sănătatea femeii, iar pentru a evita complicațiile, procedura FIV poate fi amânată.
Absența ovocitelor la puncția ovariană este un alt motiv pentru anularea FIV. Deși ecografia poate arăta foliculi bine dezvoltați, uneori la recoltare nu se găsesc ovocite mature. Această situație rară, numită „sindromul foliculului gol”, poate fi cauzată de administrarea incorectă a injecției de declanșare a ovulației sau de o altă problemă la nivelul ovarelor.
În alte cazuri, chiar dacă ovocitele sunt recoltate cu succes, fertilizarea acestora poate eșua, fie din cauza unor probleme legate de calitatea ovocitelor sau a spermatozoizilor, fie din cauza unor incompatibilități biologice. Dacă embrionii nu se dezvoltă corespunzător și prezintă anomalii genetice, medicul poate decide să amâne transferul până la obținerea unor embrioni viabili.
Pe lângă aceste aspecte, un alt factor esențial este calitatea endometrului. Mucoasa uterină trebuie să fie suficient de groasă (ideal 8 mm) pentru a fi favorabilă implantării embrionului. Dacă endometrul este prea subțire sau prezintă anomalii, cum ar fi polipi, aderențe sau fibrom uterin, transferul embrionar poate fi amânat până la corectarea problemelor.
De asemenea, anumite afecțiuni medicale acute, cum ar fi gripa sau o altă infecție virală, pot duce la amânarea procedurii până la recuperarea pacientei.
Uneori, și factori externi neprevăzuți pot influența programarea tratamentului. Problemele logistice, defecțiunile tehnice în laboratorul de embriologie, dezastrele naturale (inundații, cutremure, pandemie etc.) sau schimbările legislative ori dificultățile financiare pot determina modificări ale calendarului FIV.
Indiferent de motive, este esențial ca pacienții să fie pregătiți emoțional pentru eventuale schimbări și să comunice deschis cu echipa medicală pentru a înțelege pașii următori.
Deși anularea sau amânarea unui ciclu FIV este o experiență dificilă din punct de vedere emoțional, nu vă pierdeți speranța. Uneori, aceste ajustări sunt necesare pentru a asigura cele mai bune condiții pentru o sarcină reușită. Procesul poate fi lung și anevoios, dar cu răbdare, sprijin medical adecvat și o mentalitate pozitivă, fiecare pas înainte aduce cuplurile mai aproape de visul lor de a deveni părinți.