Articol orginial: gândul.info

„Să fii TATĂL A 26.000 DE COPII e un sentiment minunat!” Recordul de neegalat al bărbatului din imagine

de Mădălina CHIŢU Publicat la: 06.07.2014

FOTO: Alex Tudor //Dr. Konstantinos Pantos împreună cu soţia sa şi patru din cei opt copii ai săi

„În timpul Facultăţii de Medicină am ajuns într-o secţie de oncologie. Totul mi s-a părut gri. Acela a fost momentul în care am decis că mă voi ocupa de acea parte a medicinii care are de-a face cu începutul vieţii, nu cu finalul ei”, povesteşte dr. Pantos despre începuturile carierei sale medicale. O carieră de mai bine de 30 de ani ca medic ginecolog şi de 25 de ani ca specialist în tratarea infertilităţii.

“Este un sentiment minunat, greu de descris în cuvinte”

Datorită profesiei, în acest sfert de secol a reuşit performanţa de a deveni „tată” a peste 26.000 de copii din toate colţurile lunii. Nu unul biologic, evident, dar medicul simte că are şi el o contribuţie la aducerea pe lume a zecilor de mii de vieţi. „Să fii tată a peste 26.000 de copii este un sentiment minunat, greu de descris în cuvinte. Mă simt extraordinar să ştiu că am putut să ajut atâtea cupluri să îşi îndeplinească visul, şi anume să devină părinţi”.

Foto: dr. Konstantinos Pantos în clinica sa Genesis din Atena. Medicul primeşte mii de fotografii cu “copiii” lui, de la cuplurile pe care le face fericite.

Nu a ajuns să îi cunoască pesonal pe toţi copiii, însă are fotografii cu mulţi dintre ei. „După ce rămân însărcinate, mamele mă sună să îmi mulţumească, iar atunci când se naşte copilul primesc pe mail fotografii cu el. Pot să spun că am un portofoliu impresionant în acest sens”, spune medicul.

“Anastasia este ‘fiica’ doctorului Pantos”

Anastasia este unul dintre zecile de mii de copii ai medicului Pantos. Are şapte ani, a terminat clasa I şi abia acum a avut ocazia să îl vadă în carne şi oase pe cel care a făcut tot posibilul ca ea să vină pe lume. L-a cunoscut la cea de-a doua ediţii a Congresului ştiinţific organizat de Asociaţia Elenă pentru Medicina Reproductivă – „Noutăţile tehnicii în medicina reproductivă”.

Foto: Anastasia, unul dintre cei peste 26.000 de “copii” ai dr. Pantos

„De mai bine de 20 de ani ne-am chinuit să facem un copil. Am fost la foarte mulţi medici, am urmat foarte multe tratamente pentru stimularea fertilităţii şi nimic. Într-o zi am citit în ziar că unul dintre politicienii noştri a devenit tată după ce a fost la dr. Pantos. Am zis, cu soţia mea, să încercăm şi noi că nu avem nimic de pierdut. Soţia mea a rămas însărinată după prima fertilizare. A fost o minune. Anastasia este copilul doctorului Pantos”, a mărturisit Iacomnus Kakates, tatăl Anastasiei, în vârstă de 52 de ani, care şi-a adus fiica să îl cunoscă pe dr. Pantos.

“Am opt copii naturali pentru că am o spermă bună”

Şi pe plan personal se poate lăuda cu un număr destul de mare de copii. „Am 8 copii, toţi ai mei şi obţinuţi pe cale naturală, iar asta pentru că am o spermă bună. Cel mai mare are 25 de ani, iar cel mai mic este încă bebeluş, are 6 luni”, spune zâmbind doctorul.

Deşi a devenit specialist în probleme de fertilitate, visul lui era să devină pilot. „Ori de câte ori vedeam un avion îmi spuneam că vreau să pilotez. Nu am ajuns să îmi îndeplinesc acest vis, deoarece părinţii mei m-au împins spre o carieră în medicină. Totul a început în momentul în care un prieten de-al tatălui meu mi-a văzut carnetul de note. Mi-a spus că dacă voi urma o carieră în acest domeniul o să ajung un doctor bun. Apoi, ajuns în facultate mi-am dat seama că asta trebuie să fac”, rememorează medicul.

Foto: dr. Konstantinos Pantos

În spatele rezultatelor obţinute de Konstantinos Pantos sau Kostas Pantos, aşa cum i se spune în Grecia, se află mai bine de 12 ore de muncă pe zi. „Mă trezesc în fiecare zi în jur de 4-5 dimineaţa. Ajuns la clinică încep să îmi văd primii pacienţi. În funcţie de complexitatea cazului stabilesc şi tratamentul adecvat. Până în prezent, clinica pe care o conduc are o rată de succes de 57,3, adică o femeie din două care ajunge la clinica mea cu probleme de fertilitate devine mamă”, spune dr. Pantos. Ziua se termină undeva în jurul orei 12 noaptea.

Sfârşitul de săptămână şi-l dedică în exclusivitate familiei „Mâncăm împreună, ieşim în oraş, avem o viaţă ca oricare altă familie”, spune medicul.

Cum pot fi prevenite bolile genetice

Cazurile care ajung la el sunt unele complicate ce ascund în spate poveşti impresionante. Din România a cunoscut o femeie care făcuse 14 fertilizări in vitro şi nu rămăsese niciodată însărcinată. „A 15-cea a fost cu noroc”, menţionează dr. Pantos.

Dr. Pantos susţine că cei născuţi în urma fertilizărilor realizate în clinica sa prezintă un risc scăzut de a se naşte cu malformaţii congenitale sau cu afecţiuni precum sindromul Down sau autism. Potrivit lui, embrionii rezultaţi în urma fecundării foliculilor cu spermatozoizii sunt „scanaţi” cu ajutorul unor teste genetice – PGS şi PGD, analize care nu sunt disponibile şi în România. Aceste analize pot identifica malformaţiile genetice. „Cei care au probleme sunt eliminaţi încă de la început. Implantăm doar embrionii sănătoşi”.

Unul dintre cele mai cunoscute astfel de cazuri ale medicului şi este cel al unei familii din Grecia care avea doi copii obţinuţi pe cale naturală şi care sufereau de afecţiuni genetice rare: sunt nevăzători şi suferă de o formă de autism. Din cauza bolilor, familia era marginalizată de comunitatea în care creştea, localnicii interzicându-le celor doi copii cu probleme să se amestece printre ceilalţi minori pe motiv că familia respectivă ar fi blestemată.

Părinţii copiilor bolnavi au început o cruciadă şi acum luptă pentru a găsi un leac pentru boala acestora. Astfel, au căutat ajutor din partea medicilor din toate colţurile lumii. Medicului Pantos i-a ajutat să aibă un al treilea copil – o fetiţă perfect sănătoasă şi, totodată, a identificat şi gena responsabilă de boala primilor doi copii.

„Nu am fost niciodată dezamăgită de primii mei doi copii. Sunt foarte mândră de ei. Mi-au dat forţa să merg mai departe şi să am un copil sănătos. Luptăm din toate puterile mele”, a spus Irini Ablianiti, mama celor doi copii diagnosticaţi cu bolile genetice rare.

Femeia care şi-a născut nepotul

În Grecia, se fac 15.000 de proceduri de fertilizare in vitro, iar  în clinica dr. Kostas Pantos se fac de aproape de două ori mai multe fertilizări in vitro decât se fac într-un an, în toată România, adică în jur de 7.000. Motivul nu este nicidecum un preţ mai mic. Costul unei proceduri de fertilizare în vitro poate ajunge şi până la 3.000 de euro, acelaşi preţ avându-l şi în România.

„La un moment dat a venit la mine o femeie din Australia care făcuse în diferite colţuri ale lumii 19 fertilizări in vitro, toate eşuate. După analize am decis, împreună cu ea, să o facem şi pe a 20-a fertilizare in vitro. După 9 luni s-au născut două gemene. Tratamentul aplicat de mine este unul personalizat”, a punctat medicul.

Un alt caz impresionant pe care l-a întâlnit dr. Pantos a fost cel al unei femei care şi-a născut nepotul. „La clinica mea fac inclusiv fertilizare in vitro cu donare de ovule. Am întâlnit o femeie care nu avea uter şi, în consecinţă, nu putea să devină mamă. Atunci, am decis, împreună cu pacienta, ca mama acesteia să fie cea care îi va aduce pe lume copilul mult dorit”, a mai specialistul pe probleme de fertilizare.

Înaintea procedurii de fertilizare, cuplurile trec printr-o evaluare riguroasă: li se fac analize uzuale pentru a vedea unde este problema de fertilizare, la femeie sau la bărbat şi pentru a se identifica care este problema. Apoi, se fac analize inclusiv embrionilor rezultat în urma fecundării folicululor de către spermatozoizi, iar apoi se implantează doar cei mai sănătoşi.

„Dacă pacienta are 42 de ani o voi trata diferit faţă de o persoană care are 32 de ani. De exemplu, unei femei de 32 de ani îi voi implanta la prima încercare unul, maxim doi embrioni, în timp ce unei femei de 39 de ani îi voi implanta 3 embrioni, iar unei femeie de 40 de ani îi voi implanta 4 embrioni. Odată cu înaintarea în vârstă şansele ca o femeie să devină mamă scad, ăsta este şi motivul pentru care odată cu înaintarea în vârstă creşte numărul de embrioni implantaţi”, a spus specialistul pe probleme de fertilizare in vitro, care susţine că investeşte în aparatură până la şapte milioane de euro anual.

Infertilitatea, boală ce afectează atât femeile, cât şi bărbaţii

Infertilitatea este o boală ce afectează, la nivel mondial, un cuplu din şase, potrivit datelor Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii. Statisticile poziţionează ţara noastră în mijlocul clasamentului, cu o prevalenţă de 20% în rândul populaţiei, cifră întâlnită şi în Grecia.

Foto: Dr. Andreas Vythoulkas, specialist in probleme de fertilitate

Dacă în urmă cu 10 ani datele arătau ca infertilitatea afectează mai mult femeile decât bărbaţii, situaţia s-a schimbat în prezent. „În trecut 80% din problemele de fertilizare erau din cauze feminine, iar restul de 20% din cauze masculine. Acum lucrurile s-au echilibrat şi infertilitatea afectează în egală măsură atât bărbaţii, cât şi femeile. Statisticile nu s-au modificat pentru că s-a schimbat ceva în genetica bărbatului, ci pentru că noi, specialiştii, ştim mai multe despre infertilitatea masculină şi nu mai catalogăm cazurile respective drept ‘infertilitate inexplicabilă’”, spune şi medicul Andreas Vythoulkas.

Medicul a vorbit şi despre factorii care duc la apariţia problemelor de fertilitate. Vârsta joacă un rol decisiv în ceea ce priveşte şansele unei femei de a deveni mamă. „Femeile amână tot mai mult acest moment în detrimentul carierei. Apoi, după 30 de ani se gândesc să devină mame. Şansele unei astfel de femei sunt din ce în ce mai reduse. Endometrioza (nr. o afecţiune ginecologică caracterizată prin prezenţa de ţesut endometrial funcţional în afara cavităţii uterine) ocupă locul doi în ceea ce priveşte principalii factori responsabili de apariţia problemelor de fertilitate in vitro, iar pe locul trei se află trompele înfundate”, a precizat dr. Vythoulkas.

În ceea ce îi priveşte infertilitatea masculină, aceasta este dată de calitatea spermei care este deteriorată de diferiţi factori: genetici, dar şi extermi printre care se numără fumatul, alcoolul şi stresul. „Un mare avantaj al bărbaţilor este că la ei calitatea spermei nu se deteriorează odată cu înaintarea în vârstă. În plus, calitatea lichidului seminal se poate reface în timp, numai dacă cauza nu este de natură genetică. De exemplu, sperma unui fumător este deteriorată din cauza viciului. Dacă renunţă la acest obicei, în timp, calitatea spermei revine”, a mai spus medicul.

Andreas Vythoulkas a menţionat că rata de succes a unui tratament în cazul infertilităţii este mult mai mare atunci când cauzele sunt de natură masculină. „La o simplă ejaculare, în lichidul seminal al unui bărbat avem milioane de spermatozoizi. Este foarte uşor să găsim măcar câţiva fertili printre atâţia. Nu acelaşi lucru putem spune şi în cazul femeilor. Dată cu înaintarea în vârstă calitatea foliculilor scade, iar riscul apariţilor bolilor genetice este mult mai ridicat în cazul acestor paciente”, a puctat medicul.

Fertilizarea in vitro, ultima soluţie la problemele de fertilitate

Fertilizarea in vitro nu este singura metodă de tratare a infertilităţii, avertizează medicii specialişti în probleme de fertilitate, care spun că există o practică printre medicii ginecologi care o recomandă încă de la primul control.

“Fertilizarea in vitro este ultima soluţie în privinţa infertilităţii. Este foarte important ca pacienta să se adreseze specialistului care se ocupă de problema infertilităţii, nu la ginecolog. 90% din succesul unei probleme de infertilitate constă în obţinerea unui diagnostic corect şi complect. Dacă avem câţiva foliculi, câţiva spermatozizi şi un corp sănătos e chestiune de timp până să obţinem o sarcină”, a precizat Andreas Vythoulkas.

Conform ultimelor date oficiale, în Romania există în acest moment 15 centre acreditate unde se pot realiza proceduri de fertilizare in vitro. Anual, media de astfel de proceduri este de 3.500. Franţa conduce topul ţărilor cu cele mai multe centre unde se pot realiza fertilizări in vitro. Aici există peste 150 de centre de fertilizare in vitro, unde se realizeaza în total peste 40.000 de proceduri.

Naşterile au ajuns în 2013 la cel mai mic nivel de după al Doilea Război Mondial

Prof. dr. Radu Vlădăreanu, preşedintele Asociaţiei Române de Reproducere Umană (ARRU), spune că incidenţa infertilităţii în România nu este diferită faţă de alte state din Europa.

FOTO: Prof. dr. Radu Vlădăreanu, preşedintele Asociaţiei Române de Reproducere Umană

“O problemă gravă a României este rata tot mai scăzută a natalităţii. În 2013 s-au născut cei mai puţini copii după al Doilea Război Mondial. A fost programul gratuit de fertilizare in vitro şi transfer embrionar al Ministerului Sănătăţii, prin care au fost aduşi pe lume 350 de copii, cu un milion de euro, adică echivalentul a jumătate de kilometru de autostradă. Programul de fertilizare in vitro (FIV) trebuie reluat. Am semnalat problema accesibilităţii la acest program, respectiv să nu coste, pentru că sunt nişte sume foarte importante pe care multă lume nu le poate suporta”, a declarat prof. dr. Vlădăreanu, care a participat, la Salonic, la Congresului ştiintific organizat de Asociaţia Elenă pentru Medicina Reproductivă, cu tema “Noutăţile tehnicii în medicina reproductivă”.

Cu ocazia congresului organizat în Grecia, Asociaţia Română pentru Reproducere Umană, înfiinţată recent şi care îl are ca preşedinte pe prof. dr. Radu Vlădăreanu şi vicepreşedinte pe prof. dr. Simona Fica, s-a afiliat la Asociaţia Elenă pentru Medicină Reproductivă, în prezenţa ministrului elen al Sănătăţii.