Ecografia este una dintre cele mai utilizate și sigure metode de imagistică medicală, oferind informații esențiale despre sănătatea fătului și a gravidei. Cu toate acestea, există numeroase mituri care alimentează îngrijorări nefondate în rândul viitoarelor mame. De la temeri legate de efectele secundare ale ecografiilor până la „reguli” nescrise despre frecvența acestora, miturile pot crea confuzie și anxietate.

Ce este real și ce nu? În acest articol, voi analiza și demonta 5 dintre cele mai răspândite mituri despre ecografiile din timpul sarcinii.

1. Nu trebuie făcute mai mult de 2-3 ecografii în sarcină

Nu există un număr fix de ecografii recomandate pentru toate sarcinile. Protocoalele medicale sugerează efectuarea a cel puțin trei ecografii esențiale în sarcină:

• Prima ecografie (6-10 săptămâni) pentru confirmarea sarcinii și a localizării embrionului.
• Ecografia de morfologie fetală (18-22 săptămâni) pentru evaluarea detaliată a dezvoltării fătului.
• Ecografia din trimestrul al treilea (30-34 săptămâni) pentru monitorizarea creșterii și poziției fătului.

În cazul unei sarcini cu factori de risc (diabet gestațional, hipertensiune, sarcină multiplă etc.), medicul poate recomanda mai multe ecografii pentru siguranța gravidei și a fătului. Așadar, frecvența acestora trebuie stabilită de medic în funcție de acești factori, nu pe baza unui mit.

2. Ecografiile 3D, 4D, 5D sunt contraindicate deoarece pot dăuna sănătății fătului

Ecografiile 3D, 4D și 5D sunt tot ecografii standard, dar cu o tehnologie mai avansată, care oferă imagini mai detaliate ale fătului. Acestea folosesc aceleași unde sonore ca și ecografiile 2D, fără a expune fătul la factori suplimentari de risc.

Singura recomandare a specialiștilor este ca aceste ecografii să fie efectuate de personal medical calificat, în condiții optime. Nu există nicio dovadă că ar afecta sănătatea bebelușului!

3. Ecografiile emit radiații dăunătoare pentru făt

Ecografia nu utilizează radiații ionizante (precum razele X utilizate în radiografii), ci unde sonore de înaltă frecvență – care sunt complet sigure –, pentru a crea imagini detaliate ale fătului, placentei, lichidului amniotic și altor structuri din uter.

Aparatul (transductorul – adică o mică sondă pe care medicul o plimbă pe pielea gravidei sau o introduce în vagin) trimite aceste unde sonore ca niște „ecouri” în corp, apoi „ascultă” cum se întorc înapoi. Pe baza acestor ecouri, aparatul creează imagini alb-negru ale bebelușului pe ecranul computerului. Lichidele apar negre, oasele albe, iar pielea și organele gri. Este o metodă sigură, fără radiații, care ajută medicii să urmărească dezvoltarea sarcinii.

Toate organizațiile internaționale de sănătate, inclusiv Organizația Mondială a Sănătății și Colegiul American de Obstetrică și Ginecologie, confirmă că ecografiile sunt sigure atunci când sunt utilizate corect în practica medicală.

4. Prima ecografie în sarcină nu trebuie făcută mai devreme de 3 luni pentru că există riscul să pierzi sarcina

Nu există nicio legătură între efectuarea unei ecografii timpurii și riscul de avort spontan. Dimpotrivă, prima ecografie – recomandată în săptămânile 6-10 de sarcină – este esențială pentru confirmarea sarcinii, stabilirea vârstei gestaționale, depistarea sarcinii extrauterine sau a altor complicații.

Această ecografie se face, de obicei, transvaginal, deoarece oferă imagini mai clare, sonda fiind mai aproape de uter și putând detecta astfel mai ușor sacul gestațional, embrionul și bătăile inimii. Dacă sarcina este mai avansată (după săptămânile 8-10 de sarcină), se poate face și ecografie abdominală, dar este posibil ca imaginea să nu fie la fel de detaliată în stadiile incipiente.

În cazul în care există antecedente de avorturi spontane sau sarcini extrauterine, ecografia precoce este cu atât mai importantă pentru monitorizare. Decizia de a face o ecografie timpurie trebuie luată împreună cu medicul, fără a ține cont de mituri răspândite de persoane fără pregătire medicală.

5. În cazul sarcinii obținute prin FIV e nevoie de mai multe ecografii

Sarcinile obținute prin fertilizare in vitro (FIV) pot necesita monitorizare mai frecventă, dar numărul de ecografii nu este standardizat pentru toate cazurile.

În primele săptămâni, ecografiile sunt efectuate mai des pentru a confirma implantarea corectă a embrionului și evoluția sarcinii. Pe măsură ce sarcina progresează, frecvența ecografiilor va depinde de eventualele complicații sau de recomandările medicului.

În concluzie, ecografiile sunt sigure, eficiente și absolut necesare în monitorizarea sarcinii, iar decizia privind frecvența și tipul acestora trebuie luată împreună cu medicul specialist, nu pe baza unor mituri nefondate, care pot induce inutil teamă în rândul viitoarelor mame!